Depunerea direct în apel sub forma unor înscrisuri noi, a cheltuielilor de judecată solicitate în fața primei instanțe

În şedinţa din 17 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă – a stabilit cu caracter obligatoriu că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Ipoteza premisă a aplicării Hotărârii prealabile a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie o vizează formularea în fața primei instanțe a capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, chiar dacă partea care pretinde cheltuielile de judecată nu a făcut dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, partea care a câștigat putând depune direct în apel sub forma unor înscrisuri noi, dovada cheltuielilor de judecată solicitate în fața primei instanțe.

Pentru aplicarea Hotărârii prealabile a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie rămâne însă esențială formularea în mod expres în fața primei instanțe a capătului de cerere privind obligarea părții care pierde procesul, să îi plătească părţii care a câştigat cheltuieli de judecată.

Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a  Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 34 pronunțată în dosarul nr. 829/1/2024)[1] este binevenită în contextul unei practici judiciare neunitare și care presupunea în mod predominant existența hotărârilor judecătorești prin care se dispunea respingerea cererilor privind acordarea direct în apel a cheltuielilor de judecată solicitate în fața primei instanțe, pentru care nu se făcuse însă dovada existenței și întinderii acestora, până la data închiderii dezbaterilor.

Astfel, într-o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 452 din Codul de procedură civilă care prevăd faptul că partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, în aplicarea Hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dovada existenţei şi întinderii cheltuieli de judecată se poate face și direct în apel, prin depunerea unor înscrisuri noi care fac dovada cheltuielilor de judecată solicitate în fața primei instanțe.

Cu ocazia pronunțării Deciziei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere și efectele Deciziei nr. 9 din 30 martie 2020 – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii – prin care s-a statuat cu caracter obligatoriu faptul că, în noţiunea de probe noi ce pot fi propuse şi încuviinţate în faza apelului se includ atât probele propuse în faţa primei instanţe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare, cât şi acelea care nu au fost propuse în faţa primei instanţe sau au fost propuse tardiv, iar în privinţa lor prima instanţă de fond a constatat decăderea.

Din punct de vedere procedural, în ceea ce privește apelul formulat împotriva sentinței civile prin care s-a dispus respingerea capătului de cerere privind obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată, dat fiind că ipoteza premisă o reprezintă admiterea cererii principale, apelul formulat împotriva soluției privind acordarea cheltuielilor de judecată, poate fi formulat atât pe cale principală, cât și pe cale incidentală.

În ceea ce privește atacarea hotărârii pe cale incidentală, facem referire la Decizia nr. 14/2020 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 472 şi art. 491 din Codul de procedură civilă, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii – prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că apelul sau recursul incident nu poate fi limitat la obiectul apelului sau recursului principal, ci poate viza orice alte soluţii cuprinse în dispozitivul hotărârii atacate şi/sau considerentele acesteia.

Cât privește posibilitatea extinderii și în recurs a efectelor Hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 34/2024, considerăm că aplicarea Hotărârii nu poate fi extinsă și la faza procesuală a recursului, dat fiind caracterul de cale extraordinară de atac a recursului și motivele de clasare limitativ prevăzute de lege.

În loc de concluzii: Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 34/2024 edifică problematica soluției asupra acordării cheltuielilor de judecată pentru care nu s-a făcut dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, recunoscând dreptul părții care a câștigat procesul, de a face direct în apel dovada cheltuielilor de judecată efectuate în fața primei instanțe, prin depunerea unor înscrisuri noi, justificative a cheltuielilor de judecată solicitate.

[1] A se vedea https://www.iccj.ro/structuri-jurisdictionale/completul-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-h/comunicate-privind-deciziile-pronuntate-de-completurile-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-h/comunicate-privind-deciziile-pronuntate-de-completurile-pentru-dezlegarea-unor-chestiuni-de-drept-in-materie-civila-h/